De ce fermele au nevoie de cultură regenerativă?

Aprilie 10, 2025

Fermele au ajutat la hrănirea lumii timp de secole, dar această misiune devine din ce în ce mai dificilă. Creșterea populației înseamnă că există tot mai multe guri de hrănit în fiecare an. Între timp, terenul și apa sunt resurse limitate, iar unele practici agricole pot epuiza solul și calitatea apei, adăugându-se provocărilor legate de producerea hranei pe care o punem pe mesele noastre. Pentru a continua să producem suficientă hrană pentru a hrăni lumea într-un context de schimbări climatice accentuate, agricultura trebuie să găsească soluții diferite. De aceea, oamenii de știință și fermierii studiază continuu metode alternative de agricultură și se concentrează pe sol, apă și biodiversitate în cadrul fermelor. Pe termen lung, tranziția către aceste metode diferite poate face comunitățile agricole mai rezistente, susținându-le mijloacele de trai pentru anii următori.

Provocările fermei secolului 21

Explozia populației

Populația globală este în continuă creștere. Între 1961 și 2000, aceasta s-a dublat. Până în 2050, pentru a putea oferi hrană suficientă pentru cele 9,7 miliarde de oameni așteptați la nivel mondial,¹ cantitatea de ferme producătoare de alimente va trebui să crească semnificativ. Între timp, procentul persoanelor care lucrează în agricultură a scăzut de la 43% în 1991 la 26% în 2022.²

Biodiversitate

Conversia terenurilor în terenuri agricole poate duce la distrugerea habitatelor și la pierderea biodiversității, reducând varietatea plantelor, animalelor și microorganismelor de pe această planetă.³ În timp ce pesticidele contribuie la creșterea recoltelor și asigurarea securității alimentare, utilizarea acestora este asociată cu efecte asupra biodiversității, ducând la declinul populațiilor de insecte, păsări, lilieci, râme, plante acvatice, pești și amfibieni.⁴

Finanțele fermierilor

Aproape jumătate din populația lumii trăiește în gospodării legate de sisteme agroalimentare.⁵ Evenimentele meteorologice extreme generează tot mai multă incertitudine pentru fermieri. Cercetările arată că schimbările climatice vor continua să aibă un impact asupra sistemelor agricole, inclusiv asupra solului, calității apei și a hranei,⁶ și asupra biodiversității.⁷ În fața acestor presiuni, fermierii au nevoie de mai mult sprijin pentru a-și proteja mijloacele de trai.

Teren și apă

Având în vedere resursele limitate ale planetei, fermele nu se pot extinde la nesfârșit, de aceea trebuie să învețe cum să producă mai multă hrană, mai eficient. În 2020, suprafața globală de terenuri agricole era cu doar 3% mai mare decât în 2000,⁸ în timp ce producția de alimente primare a crescut la 9,3 miliarde de tone, o creștere de 52%.⁸ Între timp, agricultura irigată reprezintă aproximativ 70% din consumul global de apă dulce.⁸

Calitatea solului

Terenurile lucrate frecvent și alte practici au contribuit la eroziune, epuizând solul mai repede decât poate fi refăcut prin fertilizare naturală de către animale și materie vegetală în descompunere. Eroziunea solului poate duce la o pierdere de până la 50% din producția agricolă,¹⁰ iar 16% dintre solurile gestionate convențional nu vor rezista mai mult de 100 de ani dacă vor continua să se erodeze în același ritm.⁹

Emisii de carbon

În 2020, emisiile legate de agricultură au totalizat 10,5 miliarde de tone de CO2 echivalent de gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă. Activitățile desfășurate „la poarta fermei” (legate de producția de culturi și animale) au reprezentat 70% din aceste emisii – în creștere cu 13% între 2000 și 2020 – urmate de defrișări (28%) și incendii în pădurile tropicale umede și solurile organice (2%).¹⁰

ȘTIAI CĂ?

Defrișarea, practicile agricole intensive și degradarea sănătății solului cauzate de practicile agricole se numără printre primele 10 cele mai importante preocupări legate de sustenabilitate pentru consumatorii de cafea din UE.¹¹

Bibliografie:

United Nations. “Global Issues: Population”
World Bank Data. “Employment in Agriculture”. 2024
Chatham House. “Food system impacts on biodiversity loss: Three levers for food system transformation in support of nature”. 2021
European Environment Agency. “How Pesticides Impact Human Health and Ecosystems in Europe”.
Technoukorpa R.; Onyekaka H.; Nkoutchou H. “Assessing the vulnerability of food supply chains to climate-change-induced disruptions”. Science of The Total Environment. 2024
FAO. 2023. “How half the world’s population lives in Households Linked to Agrifood Systems”.
FAO. 2022. World Food and Agriculture – Statistical Yearbook 2022. Rome.
UNESCO. “UN World Water Development Report: Water for Prosperity and Peace Statistics”. 2024
G. Quinton; A. Davies; J. “Soil lifespans and how they can be extended by land use change and climate change”, Environmental Research Letters. 2020
FAO. 2022. World Food and Agriculture – Statistical Yearbook 2022. Rome.
Kantar. Sustainable Initiatives at Shelf. 2023