Dietele pe bază de plante

Alimentația Flexitariană

Persoanele care urmează acest tip de alimentație aleg în mod activ să mănânce mai puțină carne, indiferent dacă aceasta înseamnă reducerea cantității de carne din farfurie sau evitarea cărnii în anumite zile ale săptămânii.

Alimentația Vegetariană

Presupune eliminarea cărni de orice tip, dar se pot consuma alte produse de origine animală: lapte și lactate, ouă, chiar și pește. În funcție de ce alte alimente de origine animală sunt consumate, putem diferenția alimentația vegetariană în: 

1. Lacto-ovo vegetariană: Include produse lactate și ouă, dar nu carne.
2. Ovo-vegetariană: Se consumă ouă, dar nu produse lactate sau carne.
3. Lacto-vegetariană: Se consumă produse lactate, dar nu ouă sau carne.
4. Pesco-vegetariană sau pescatariană: Se consumă pește, dar nu alte tipuri de carne. Opțional, se pot consuma lactate și ouă.

Alimentația vegană

Este o alimentație exclusiv pe bază de produse de origine vegetală (din plante). Veganii exclud din alimentație carnea, ouăle, produsele lactate sau orice alte ingrediente obținute de la sau produse de animale, inclusiv mierea.

De ce preferă oamenii mai multe plante în alimentație?

Ca multe alegeri care țin de stilul de viață, există mai multe motive pentru care oamenii ar putea opta pentru o dietă pe bază de plante. Înțelegerea acestor motive vă poate ajuta să vă conectați cu clienții și să vă modelați meniul în funcție de preferințele lor.

Sănătate

Alimentele pe bază de plante pot fi o sursă bună de vitamine, minerale, fibre alimentare, acizi grași nesaturați și proteine. Unele persoane reduc sau elimină produsele de origine animală din dietă din cauza intoleranțelor alimentare (cum ar fi produsele lactate), a sănătății cardiovasculare sau a bunăstării generale.

Etică

Alții aleg să nu mănânce carne din motive etice și datorită interesului lor față de bunăstarea animalelor. Preocupările comune ale consumatorilor se concentrează pe utilizarea necontrolată a antibioticelor sau pe condițiile de viață ale animalului.

Sustenabilitate

Un alt motiv pentru care oamenii limitează carnea din alimentație este preocuparea pentru impactul asupra mediului. Dietele pe bază de plante reprezintă o oportunitate majoră de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GHG)¹.

Accesibilitate

Un alt factor pentru unele persoane care aleg să mănânce mai puțină carne este costul. De exemplu, fasolea uscată și orezul sunt o alternativă rentabilă la produsele din carne la prețuri ridicate și acestea sunt, de asemenea, o sursă bună de proteine.

Religie

Mai multe religii sfătuiesc adepții lor să evite consumul de carne sau de produse pe bază de animale. De exemplu, hindușii și budiștii au o tradiție puternică de vegetarianism. Creștinismul presupune perioade de post îndelungate. La ortodocși, zilele de post de peste an ajung la 180, ceea ce înseamnă aproape jumătate de an de post (alimentație vegană sau vegetariană).

Gust și preferință

În cele din urmă, există unii oameni care pur și simplu nu se bucură de a mânca produse de origine animală din cauza gustului lor.

„Frumusețea” plantelor

Plantele sunt surse generoase de nutrienți de tot felul, nu este de mirare că acestea alcătuiesc atât de mult din ceea ce oamenii mănâncă. Sunt colorate, aromate, și pline de nutrienți care sunt importanți pentru sănătate. De fapt, multe țări din întreaga lume recomandă să se mănânce cel puțin cinci porții de fructe și legume pe zi², în orice formă, inclusiv proaspete, congelate, conservate și uscate.

Ciupercile: au puține calorii și grăsimi, sunt o sursă bună de fibre alimentare și micronutrienți (vitamine și minerale).

Leguminoasele: sunt o sursă importantă de proteine vegetale, folați, fier și fibre (atât solubile, cât și insolubile).

Cartofii dulci: conțin beta-caroten, un precursor al vitaminei A. În general, toate fructele și legumele de culoare galben-portocaliu sunt surse bune de beta-caroten și de vitamina C.

Ovăzul: este disponibil în multe forme, reprezintă o sursă importantă de fibre solubile și insolubile.

Kale: este o sursă bună de vitamina K, vitamina A și C.

Bibliografie:

1. IPCC: Climate Change and Land
2. WHO International: Food-based dietary guidelines in the WHO European region.